Bucătăria tradițională secuiască este bogată în arome, gusturi, tradiții, grăsime și calorii, deci merită să ținem în cont câteva aspecte dietetice dacă dorim să mâncăm tradițional, dar sănătos, să prevenim sau să controlăm anumite boli ale civilizaţiei (de exemplu, diabet, boli cardiovasculare, boli canceroase) sau greutatea corporală. Haideți să vă arăt ce ar trebui să schimbăm în alimentele noastre tradiționale astfel încât acestea să poată fi integrate liniștit într-o dietă conștientă și sănătoasă. Ce fel de ingrediente tradiționale putem să folosim liniștit, ce ar trebui să prioritizăm sau să consumăm în cantități moderate?

Cu toții știm că bucătăria tradițională secuiască nu poate fi considerată dietetică, săracă în calorii și grăsimi. Specialitățile secuiești includ felurile pregătite din cărnuri mai grase (de exemplu sarmale, rețete pregătite cu cârnați sau slănină), din cartofi (piure de cartofi, cartofi franțuzești, pâine cu cartofi), paste din făină albă servite cu toppinguri dulci sau grase (paste cu brânză, paste cu zahăr sau pesmet, tocăniță cu paste) ori prăjituri tradiționale. Aceste mâncăruri au un conținut ridicat de grăsimi și carbohidrați și astfel și în energie, deci chiar dacă le consumăm în cantități mici, consumăm o cantitate mare de calorii. Un aport de energie constant prea mare, în raport cu nivelul nostru de activitate poate duce, pe termen lung, la depozitarea grăsimilor corporale, suprapondere, iar mai apoi la obezitate. Consumul nemoderat de grăsimi (mai ales a grăsimilor animale și a grăsimilor saturate), are efecte negative asupra sănătății pe termen lung, crește nivelul colesterolului, riscul dezvoltării unei boli cardiovasculare și suprasolicită sistemul digestiv. Iar consumul regulat și excesiv al felurilor bogate în făină albă, zahăr, ca de exemplu prăjituri, paste, pâine crește riscul dezvoltării diabetului, deoarece solicită în mod constant și excesiv pancreasul. Dar nici uleiul și untura pe care o folosim la pregătirea felurilor (de exemplu șnițel, cârnați prăjiți) nu sunt benefice nici pentru greutatea corporală, nici pentru sănătatea noastră. Consumul ocazional al acestor ingrediente și preparate – de exemplu, în perioada sărbătorilor – nu reprezintă o problemă, atâta timp cât păstrăm măsura. Însă consumul lor regulat nu este deloc recomandat.

Citind toate acestea, putem pune întrebarea: oare dacă mâncărurile noastre tradiționale au atâtea efecte negative asupra sănătății, strămoșii noștri cum erau sănătoși și cum au trăit 80-90 de ani? Răspunsul este simplu: strămoșii noștri desfășurau muncă fizică, motiv pentru care nevoia lor zilnică de energie și calorii era foarte ridicată. Totuși, nu existau atâția oameni obezi. În zilele noastre, cum am redus activitatea noastră fizică, trebuie să fim mai atenți la cantitatea mâncărurilor pe care le consumăm și conținutul lor energetic, deoarece cârnații, slănina, carnea de porc, alimente servite cu pâine de casă, unt, smântână, au un conținut bogat de calorii. În afară de toate acestea, dieta oamenilor de azi conține și produse procesate din producția industrială, alimente prelucrate, dulciuri, fast food-uri. Deci avem acces la o cantitate mare de alimente. Ținând în cont toate acestea, riscul de obezitate crește, iar obezitatea crește și riscul de a dezvolta bolile menținute mai sus.

Cei care cer ajutorul unui dietetician din diferite de motive, slăbire sau pentru doresc să aibă o alimentația mai sănătoasă, cred că aceasta înseamnă că trebuie să renunțe la felurile tradiționale. Acest lucru nu este adevărat! Dacă alegem ingredientele corespunzătoare, folosim tehnologii de bucătărie mai puţin grase şi ne bazăm dieta pe consumul de legume, fructe, legume, cereale, carne şi produse lactate proaspete şi de sezon, atunci, de fapt, o mulţime de feluri tradiţionale secuiești pot fi incluse într-o dietă sănătoasă. Sarmalele le putem consuma cu smântână slabă sau le putem pregăti folosind cărnuri slabe (pulpă de porc, piept de pui), putem să le servim cu mai puțină pâine, iar în umplutură putem pune bulgur, orez brun. Felurile – de exemplu chiftelele, snițelul, peștele –le putem pregăti în loc de ulei și la cuptor, în pungi pentru friptură sau la air fryer. Papricaș putem pregăti din carne slabă de pui sau de porc, și-l putem servi cu paste integrale. Varză secuiască putem servi cu pâine integrală și în loc de smântână grasă cu niște chefir. Cartofi franțuzești putem mânca cu murături și fără cârnați. Dacă pregătim supe, tocănițe de legume, ar trebui să fim atenți la cantitatea grăsimilor folosite, iar în loc de rântaș gras putem îngroșa mâncărurile cu lapte, smântână sau smântână de gătit slabă și niște făină de ovăz sau integral ori putem renunța la făină complet. În prăjituri putem reduce cantitatea de zahăr adăugat sau putem înlocui zahărul cu un îndulcitor natural, cum ar fi eritritolul. Făina poate fi înlocuită în proporție de 50-60% cu făină integrală. În bucătăria secuiască, consumul frecvent de ceapă, varză și legume rădăcinoase este foarte sănătos, deoarece acestea au un conținut ridicat de nutrienți și fibre și astfel sunt recomandate cu încredere. Din legumele rădăcinoase (cum ar fi morcovul, sfecla, cartoful) se pot prepara garnituri excelente, condimentate și coapte în cuptor, în pungă specială sau se poate face și o salată rece de cartofi cu un dressing din iaurt sau chefir și ceapă proaspătă.

O dietă sănătoasă, care susține pierderea în greutate, poate avea la bază și preparate tradiționale, iar rețetele specifice bucătăriei secuiești pot fi integrate pe deplin, dacă ținem cont de trucurile și recomandările menționate mai sus. Mâncărurile tradiționale fac parte din patrimoniul nostru cultural și merită păstrate, la fel ca alte obiceiuri legate de stilul nostru de viață. Consumate cu moderație și pregătite cu ingrediente mai sănătoase, nu este deloc necesar să renunțăm la ele în viața de zi cu zi. Accentul trebuie pus pe echilibru, diversitate și alegerea unor ingrediente de calitate.

Papricaș de pui cu paste integrale și murătură

Ingrediente pentru 2 porții:

• ulei de măsline (pentru prăjire)

• 1 ceapă galbenă

• 1 roșie mai mare

• 1 ardei

• 250 g piept de pui sau carne slabă de porc

• 150 g smântână de 12%

• 10 g făină bogată în fibre (ovăz sau integrală)

• 2 linguri mici de boia dulce

• sare, piper

• 140 g paste integrale

• murături după gust

Mod de preparare:

Ceapa o mărunțim, o călim până devine translucidă în uleiul încălzit, adăugăm carnea tăiată în cubulețe. Condimentăm cu sare, piper și boia, adăugăm ardeiul și roșia mărunțită, turnăm peste puțină apă și gătim până se înmoaie. Amestecăm făina și smântâna. Atunci când carnea s-a înmuiat, scoatem puțin din zeamă și adăugăm la amestecul de smântână, pe care îl adăugăm, la rândul său, treptat, la papricașul nostru. Îngroșăm mâncarea și o mai gătim puțin. Între timp, pregătim pastele. Servim cu murături.

Varză secuiască

Ingrediente pentru 4 persoane:

• 2 linguri de ulei de măsline (din sortimentul pentru prăjit)

• 800 g varză murată rasă

• 500 g carne slabă (piept de curcan, piept de pui, pulpă de porc, cotlet de porc)

• 150 g smântână de 12%

• 1 ceapă galbenă mai mare

• 3-4 căței de usturoi

• 2 lingurițe de boia dulce afumată

• 3-4 foi de dafin

• 1 linguriță de chimen măcinat

• sare, piper

• chefir, iaurt grecesc pentru servire

• pâine integrală pentru servire (opțional)

Mod de preparare:

Tăiem în cubulețe carnea. Ceapa o mărunțim și o călim în niște ulei. Atunci când ceapa devine translucidă, o condimentăm cu boia, amestecăm bine, turnăm peste puțină apă și fierbem timp de câteva minute, după care adăugăm carnea. Gătim până își schimbă culoarea, condimentăm, adăugăm usturoiul și după 10 minute adăugăm și varza murată rasă și atâta apă cât să acopere. Gătim timp de 40 de minute pe foc mic, după care îngroșăm cu niște smântână – smântâna o amestecăm cu niște zeamă, iar acest amestec îl adăugăm treptat la mâncare. Servim mâncarea.

Fotograf: freepik.com