Pentru ca existența clasei conducătoare să fie justificată, este nevoie de un popor cât mai numeros, care să aibă nevoie de îndrumare și pe care aceasta să-l poată călăuzi cu bunăvoință și sfaturi înțelepte pe calea cea bună (pentru cine este cea bună, asta este deja o altă discuție). Iar oamenii de rând își vedeau de viață: lucrau, trăiau și supraviețuiau, în cele mai fericite cazuri se odihneau și mâncau, mai mult sau mai puțin. Unul dintre grupurile care au alcătuit poporul au fost țăranii, care au lucrat pământurile și au crescut animalele. Pe vremuri, dacă într-o bucătărie țărănească era mare forfotă, aceasta se datora faptului că întreaga familie locuia sub același acoperiș. Mâncau ceea ce era în sezon, ceea ce găseau în jurul casei, multe rămășițe de mâncare nu au ajuns la animale. Iar acest fel, pe care vi-l prezint acum, era unul de duminică, de sărbătoare, deoarece este foarte bogat. 

Feliem sau tăiem în cubulețe toate ingredientele. Prăjim ceapa, ciupercile, carnea și cârnații în untură, condimentăm, după care adăugăm varza dulce și cea murată și prunele uscate. Turnăm peste vinul roșu, niște apă și fierbem până ce este gata. În loc de prune putem folosi și răchițele. Nu este o mâncare dietetică, iar noi am băut și restul vinului, ca să ușurăm digestia.