Am sărbătorit prin gătit varza din Frumoasa

Distribuiți

Cred și îmi cer scuze, dragi cititori, pentru că încep acest articol cu astfel de clișee, că cel mai frumos lucru în gătit este când îl facem în compania mai multor persoane și pentru mai multe persoane. Gătitul la ceaun sau la grătar cu prietenii, prânzurile de duminică cu familia, micile cine din timpul săptămânii, consumate în comunitate, dau de fapt esența gătitului și a meselor. Să pregătesc mâncare numai pentru mine este o necesitate, dar dacă pot să dau din această mâncare familiei, prietenilor, pot să împărtășesc bucuria gătitului, să stau ore în șir deasupra blatului din bucătărie, devine din necesitate punctul cel mai vesel al zilei mele. Așa că atunci când un prieten bun m-a întrebat dacă vreau să merg la festivalul verzei din Frumoasa, să gătim la o competiție, i-am răspuns fără ezitare DA. Gătit în comun, pentru o mai multe persoane. Nu există o sâmbătă mai frumoasă!

Am ajuns la câmpia cu varză de lângă Frumoasa la o oră aproape decentă, la opt și jumătate. Am ajuns chiar înaintea invitaților, oaspeților, care au venit călare, în căruțe, în compania unei fanfare, dar în niciun caz nu am ajuns mai repede decât fermierii locali, care își vindeau deja capetele frumoase de varză, curățate neted și decât celelalte echipe înregistrate la competiția de gătit organizată la festivalul verzei. În ceaunele lor nu numai că era călită ceapa, ci fiersese deja varza rasă.

 Foto: Vajk István Szigeti

Recolta de varză din Frumoasa este organizată în ziua Sfântului Gallus, în 16 octombrie, sau în sâmbăta cea mai apropiată de această dată. Chiar și în secolul al XVIII-lea, localnicii și cei din împrejurimi au colectat varza împreună, sărbătorind recolta cu baluri, gătit în comun și cu un târg. Comunitatea din Frumoasa a reînviat această tradiție de trei secole în 2008, iar de atunci recolta de varză este tot o sărbătoare comună. Comună deoarece cele 24 de hectare din hotarul satului, numit și Náddűlő, care au un sol excelent pentru cultivarea verzei, sunt împărțite între sute de fermieri, fiecare cultivând o fâșie mică din acest pământ valoros. Și așa există părți la care nu duce niciun drum, trebuie să treci peste pământul unui alt fermier, motiv pentru care localnicii trebuie să facă împreună însămânțarea și recoltarea verzei. Astfel, în ciuda vremii deloc favorabile – era o ceață atât de densă pe 14 octombrie, în dimineața zilei de recoltare a verzei, încât cei care nu știau unde este Náddűlő poate că nu l-au găsit, au văzut ocolul îngust – deja primele raze de soare i-au găsit pe fermieri pe ogor. Unii tăiau verzele cu cuțitul, alții cu securea și le-au livrat la tractoare, remorci și căruțe cu abilități de aruncare care îi făceau de rușine pe rugbyști. Din căruțe au ajuns în sacoșele cumpărătorilor, în butoaiele de varză murată, sau chiar pe masa echipelor care au participat la concursul de gătit organizat la târgul legat de recoltă. Acesta este adevăratul farm to table, când ingredientele ajung în mână la bucătăria temporară de la pământul aflat la doi metri!

Deci toată lumea lucra când echipa noastră a ajuns la fața locului. Noi am primit cortul cu numărul doi, organizatorii ne-au plasat între echipele a două așezări înfrățite din Ungaria. Cei de la Szentgotthárd, care erau așezați în stânga noastră, au venit exact de la o mie de kilometri până la Frumoasa, iar cei din dreapta, membrii echipei de dans popular Vörösmárvány din Tardos, au pregătit niște chiftele din cartofi, umplute cu varză călită, prăjite în ulei, divine, atât de delicioase încât dacă ar fi fost tot ce am gustat la târg tot ar fi meritat vizita. Desigur, acesta era un aperitiv/desert, pentru cei care vroiau să îl guste, varza sfârâia în compania chiftelelor uriașe în ceaunul lor.

 Foto: Vajk István Szigeti

În total, 19 echipe au concurat în această competiție de gătit la târgul de varză, localnici, echipe din Ungaria, care au pregătit niște mâncăruri de varză tradiționale sau mai puțin tradiționale. În fața cortului nostru a fost fiert un preparat cu carne de vită-fasole-varză, care, chiar dacă mi s-a părut ciudat, era o bombă de arome, afumat de la cârnați, dulce de la carnea de vită și de la fasole, acru de la varză, sfărâmicios, crocant și zemos în același timp. Felul principal l-am servit cu varză fermentată cu afine și pâine de casă. Pregătirea mâncării este foarte simplă – mai ales dacă o pregătim într-o companie bună și dacă murătura o facem cu trei săptămâni înainte – deci dacă o facem la un târg, ne va rămâne timp să profităm de distracțiile oferite, să mergem să cumpărăm produse artizanale, să bem niște bere, să mâncăm niște kürtőskalács și, mai ales, să stăm la o vorbă cu prietenii, vecinii.

Ceapa o mărunțim, carnea o tăiem în bucăți mai mici, cârnații îi tăiem în rondele, varza o răzuim. Prăjim rondelele de cârnați, iar când s-au prăjit, le scoatem și în grăsimea pe care au lăsat-o, completată cu puțin ulei, călim ceapa. Atunci când ceapa s-a înmuiat, adăugăm carnea, condimentăm cu sare, piper, boia dulce, o prăjim, după care, cu niște apă, fierbem până se înmoaie. Dacă suntem convinși că au rămas membri din echipa de gătit care să se uite din când în când la carne, este momentul în care putem merge să bem un pahar de țuică cu prietenii care gătesc în alte corturi, să discutăm cu alţi membri ai echipei, să ne uităm la producțiile tradiționale ale echipelor invitate la târg și să mergem să întrebăm vânzătorii de varză cât lasă din prețul cel mai mic. Atunci când carnea s-a înmuiat, ne cerem scuze de la partenerilor noștri de dispută, punem jos berea și țuica, luăm ceaunul de pe foc și punem la călit într-un alt ceaun varza rasă împreună cu niște sare, chimen și apă. Până când varza se înmoaie, vânzătorii vor lăsa încă 50 de bani din prețul verzei cultivate și recoltate la trei metri de noi. Cumpărăm varza și o punem jos cu mare atenție în cortul nostru – trebuie să fim atenți, deoarece la fiecare picior al cortului sunt aliniați frumos saci plini de varză, este chiar greu să știm care este al nostru. Atunci când ne-am asigurat că varza pentru iarnă este în siguranță, varza din ceaun o amestecăm cu carnea pregătită. Adăugăm fasolea boabe și cârnații și fierbem până când este gata, iar dacă este necesar mai condimentăm. Noi am folosit conservă de fasole boabe – așa a cerut rețeta – dar cred că ar fi mai bine să folosiți fasole uscată, pe care o înmuiați cu o zi înainte. Vă recomand acest lucru deoarece folosirea conservei a avut două consecințe criticate de juriu. În primul rând, mâncarea avea o aromă puțin acră, noi credem că am simțit aroma metalică de conservă, în al doilea rând, în magazinul mic de la Frumoasa de unde am cumpărat dimineața toate ingredientele erau numai patru conserve „normale”, restul erau de fasole în sos chili, motiv pentru care, chiar dacă nu am vrut, mâncarea noastră era un pic iute. Juriul era alcătuit din Attila Ferencz, chef la Amadé Pensiune și Restaurant din Siculeni, József Csibi, managerul de la Amadé și colega noastră Katalin Szilágyi, care au oferit sfaturi bune și câte un premiu fiecărei echipe. Noi am primit premiul pentru cea mai frumoasă servire.

 Foto: Vajk István Szigeti

Evenimentele de la Náddűlő s-au încheiat cu ceremonia de premiere a participanților la concursul de gătit, recolta era vândută deja după-amiază, mâncărurile pregătite în cadrul concursului erau „distruse”. Oamenii au mers acasă să se pregătească pentru balul verzei de seară sau, ca și în cazul nostru, pentru concursul de anul viitor. Dar înainte de concurs vom pregăti varza murată pentru iarnă din produsele pe care le-am schimbat din greșeală cu cele ale vecinului.

 

Varză cu carne de vită și fasole boabe

Ingrediente (24 persoane):

• 2,5kg carne de vită

• 4-5 verze (aproximativ 4kg)

• 1,2kg cârnați afumați

• 2,5kg conservă de fasole roșie boabe  

• 8-10 cepe

• ulei

• sare, piper după gust

• chimen măcinat, boia dulce după gust

Modul de preparare îl puteți citi în textul de mai sus!

 

 Foto: Vajk István Szigeti

 

Varză fermentată cu afine

Ingrediente:

• 400g varză

• aproximativ un pumn de afine

• 8g sare

Mod de preparare:

Răzuim varza, după care o amestecăm bine cu sarea. Adăugăm afinele, frământăm puțin – dacă produce spumă nu este o problemă, aceasta se va dizolva. După ce s-a lăsat sucul, formăm niște bile de varză, stoarcem bilele și le punem foarte strâns în borcane. Este important să presăm tare fiecare strat de varză și să umplem borcanele. După ce am pus varza în borcane, turnăm peste suc de varză până rămâne numai 1-1,5 cm de la gura borcanului. Închidem borcanul și fermentăm la temperatura camerei în jur de 2-3 săptămâni.