După ce publicul de la Taste of Transylvania de anul acesta a plecat și Valea Boroș din zona Ghimeșului s-a liniștit l-am rugat pe Adorján Trucza, fondatorul și principalul organizator al gastro-festivalului, să rezume și să evalueze evenimentul. Este sigur că am învățat cu toții ceva la acest eveniment.

– Chiar și participanții au putut observa că ediția din acest an avut o mai mare amploare comparativ cu edițiile din anii precedenți.

– Anul trecut am promis că vom crea un festival mai bogat, nu neapărat mai mare, dar mai mare – și credem că acest lucru a fost valabil pentru a treia ediţie a Taste of Transylvania. Plimbându-ne pe teritoriul festivalului, chiar ni s-a putut părea că sunt mai mulți oameni anul acesta (fapt pentru care, normal, ne-am bucurat tare mult), dar locul era același, Satul de vacanță Boroș, numai că am utilizat capacitățile locului un pic mai diferit.

Am încercat să organizăm cel mai bun festival posibil din punct de vedere profesional, totuși în centrul evenimentului au fost tradițiile noastre gastronomice. Aceste tradiții au avut mai multe manifestări spectaculoase. Tema ediției din acest an era zacusca, care a apărut de mai multe ori în programul festivalului: evenimentul a început cu o pregătire de zacuscă caritativă, iar gospodinele locale au pregătit zacuscă tradițională pe tot parcursului weekend-ului.

Totuși, cea mai impresionantă dezvoltare a fost pe scena muzicală, am construit o scenă profesională și în fiecare seară trupe din Ungaria sau din România cântau piese care au completat atmosfera festivalului, a locului, dar am avut și o seară de dans popular. În ceea ce privește invitații noștri, restaurante și bucătari, pot să vă spun că ne-am dezvoltat, invitând chefi cu stele Michelin din Ungaria, gospodine locale, bucătari și oameni interesați de gastronomie, care au avut posibilitatea să susțină prezentări.

– Care sunt numerele cele mai importante din acest an?

– Scopul nostru cu acest festival nu este să vă arătăm statistici frumoase, nu dorim să concurăm cu alte festivaluri mai mari, de muzică. Dar este o satisfacție enormă că am reușit să atingem toate scopurile noastre, în cele patru zile de festival am avut zece mii de vizitatori.

Totuși, pentru toate acestea trebuie să le mulțumim invitaților noștri: la această ediție am avut mai mult de 30 de locuri unde am servit delicatese diferite, iar invitații noștri au susținut aproape cincizeci de prezentări. Și oamenii erau interesați de tot ce le-am pregătit și le-am oferit! Am observat că vizitatorii erau interesați de toţi invitații, nu numai de chefii cunoscuți, recunoscuți. La toate prezentările hambarul a fost plin de spectatori, iar publicul era interesat atât de mâncarea care era pregătită, cât și de omul care o pregătea.

– Cum s-a îmbogățit gastronomia ardelenească după acest festival?

– Sper că s-a îmbogățit cu multă cunoștință, experiență și umilință. Festivalul Taste of Transylvania s-a născut pentru a oferi un loc în care se pot întâlni şi pot sta la o vorbă bucătarii din București, Budapesta și Odorheiu Secuiesc. Un loc în care o gospodină din Gheorgheni și un chef cu stea Michelin pot găti împreună. Noi credem că întotdeauna poți să înveți ceva de la alții, fie că ești un bucătar profesionist sau un bucătar amator. Și exact asta dorim să realizăm.

Sunt convins că până și cei mai cunoscuți și populari bucătari străini au descoperit o rețetă sau un ingredient pe care nu l-au cunoscut înainte ori pe care nu l-au luat în considerare și vor răspândi vestea despre toate acestea și vor povesti pe forumuri mult mai mari despre Transilvania, că are o gastronomie foarte bogată și necunoscută, că este un loc pe care trebuie să-l vizitezi, că este o gastronomie pe care trebuie să o încerci.

Taste of Transylvania este de fapt o sarcină și o responsabilitate: cu toți profesioniștii, gospodinele și publicul care vin aici lucrăm la redescoperirea și prezentarea tradițiilor noastre și, bazându-ne pe acestea, la crearea gastronomiei ardeleneşti moderne. Este mare nevoie de acest lucru! Avem multe valori pe care merită să le prezentăm, dar dacă dorim să fim o regiune gastronomică asemănătoare cu Toscana sau cu Țara Bascilor, trebuie să lucrăm, să ne gândim împreună, să creăm o gastronomie cinstită, bine-dezvoltată. Eu cred că acest festival este un pas către acest scop în fiecare an!