Ca bucătari ne gândim întotdeauna la grădinari cu un respect deosebit. Ei sunt eroii invizibili ai ospitalității. Munca grădinarilor este apreciată în special de bucătarii care au avut ocazia – și în general toată lumea a avut – să lucreze cu produse de masă din monoculturi intensive: roșii, castraveți premiați pentru frumusețe, dar fără gust, cepe fără nicio caracteristică, usturoi cu miros de pivniță și substanțe chimice. Din această perspectivă, în afară de grădinarii profesioniști, cei care au o grădină îngrijită de lângă casă sunt și ei eroi, chiar dacă nu deservesc un sector cu produsele lor, ci acoperă nevoile de bază ale familiilor lor.

Fenomenul „farm to table” (de la fermă la masă) a devenit de fapt un trend în gastronomie: esența lui constă în lanțul scurtat de aprovizionare, mai exact este o cerință ca ingredientele să fie produse cât mai aproape de locul de preparare și, de preferință, să nu ajungă la masă printr-un lanț de intermediari, ci direct din grădina de legume.

Și atunci mi-a venit o idee absurdă: nu foarte aproape de orașul în care locuim, la o distanță de patruzeci de kilometri, familia mea are o mică proprietate. Casă din lemn, șură veche, cam o mie de metri pătrați de teren intravilan. Pot să vă spun: potrivită pentru a cultiva atâtea legume de câte are nevoie familia mea. Și evoluția situației economice mondiale chiar ne justifică să depășim distanța, bineînțeles doar dacă suntem capabili să producem mai multe legume decât câteva kile de ceapă. Și atunci mi-a venit încă o idee chiar mai absurdă: să scriu un jurnal de grădinărit pentru cititorii revistei Bucătăria și Grădina Secuiască. Și a ajuns acest articol în paginile revistei noastre: oarecum riscant și iresponsabil. Un jurnal publicat mai mult sau mai puțin în timp real presupune diferite riscuri: ger, animale sălbatice și faptul că o să eșuez... Atunci acest lucru trebuie să îl mărturisesc cititorilor, iar castraveții destinați însămânțării trebuie cumpărați și anul acesta din piață. Pe de altă parte, dacă o să am o recoltă bogată, putem să vă prezentăm o mulțime de rețete delicioase și fotografii atrăgătoare.

Germinația ideii

Nu pot lega clipa în care mi-a venit ideea de a deveni un grădinar de un moment anumit, dar ceea ce este important este că am citit tot internetul de la mijlocul iernii. Capitolele despre grădinărit le-am citit de două ori, chiar și invers. Nu pot să vă spun că am făcut o greșeală, dar de atunci nu am avut un moment tăcut. Eu am un sentiment că am întârziat, alții spun că mă apuc de grădinărit prea devreme, potrivit anumitor bloguri sera mea pentru grădină este prea mare, potrivit altora este prea mică, că nu eu am crescut răsadurile, dar nici nu mă pricep la acestea – spun ei... Deci, la sfârșit de martie am avut o cădere nervoasă, motiv pentru care am hotărât: într-un astfel de mediu informaţional – unde opusul oricărui adevăr despre care se crede a fi etern este de asemenea adevărat – este adevărat acel lucru pe care îl fac și potrivit în acel moment în care îl fac. Altfel, chiar poți să înnebunești.

Aș dori să atrag atenția cititorilor cu accent asupra faptului că acest serial nu este în niciun caz o rubrică de îndrumare profesională (mai degrabă eu am nevoie de îndrumare), ci doar un jurnal de grădinărit moderat diletant al unui bucătar. Rezultatul o să fie important numai la sfârșitul verii, la toamnă. Până atunci drumul este cel care contează.

Să mă ocup eu de toate

Îmi place la nebunie bricolajul, unii spun că acest lucru în cazul meu este un dezavantaj, dar potrivit literaturii de specialitate este o caracteristică foarte recomandată în special dacă te gândești la înființarea unei grădini de legume. Și să vă povestesc despre prima mea execuție. După niște calcule și cercetări de piață, m-am convins că construirea serei pentru grădinărit cu propriile mele mâini este mult mai profitabilă decât cumpărarea uneia gata făcută. Pentru a echilibra ecuația, desigur, este necesar să nu includ propria mea muncă și timpul meu investit.

Așa s-a născut pe masa mea de desen – adică pe laptop și în programul de proiectare – o seră pentru grădinărit de 5X10 metri. Este prea mare, prea mică, prea lungă, nu este destul de largă, este prea scurtă, ar trebui să fie mai înaltă, ușa este prea mică, „cum o să sapi acolo”, cine va uda legumele, castraveții vor putrezi, nu e lumină în colțul de est… Nu mă interesează… Este așa!

Prețul unei sere pentru grădină „prea mare-prea mici” ajunge la aproximativ 2000 de lei: structură din țeavă pătrată 1100 lei, folie solar de 170 microni (aproximativ 140 metri pătrați) 500 de lei, și, normal, alte materiale (vopsea, electrozi etc).

Fotografiile atașate ilustrează diferența dintre plan și structura finalizată. După cum puteți vedea, după montaj, structura este alcătuită din opt elemente transversale de structură și elemente de legătură. (Pentru cei iubitori de detalii: segmente transversale, țeavă rectangulară de 30X30 mm și de grosime de 2 mm, elementele de legătură: 20X20X1,5, sudate cu tehnică MIG, cu sârmă de flux). Structura am construit-o în 2-3 zile, dar montajul l-am legat de prelucrarea solului, care a durat un pic mai mult. În planul meu, îmbinările sunt exacte, în structura montată inexacte, dar încă acceptabile. După montaj am avut alte discuții precum: este curbat, nu este curbat, nu o să țină nici șase luni, folia nu stă frumos, dacă se îndoaie o să prăbușească și tu vei muri înăuntru... Nu mă interesează, este așa cum este și mie îmi place. (În momentul scrierii acestor rânduri structura a fost stabilă timp de 72 de ore, deci 1-0 aici.)

Viitorul apropiat

Sper că în următorul număr al revistei voi putea oferi informații despre finalizarea cu succes a fundației tehnice a grădinii de legume. Plănuiesc să vă povestesc despre structura straturilor, despre frunze care cresc din sistemul de irigare automată prin picurare și despre regele grădinăritului, finalizarea composter-ului. Și normal despre: ai plantat prea dens, au nevoie de mai mult spațiu, nu ai apă destulă, ușa este prea mică, faci pe deșteptul, nu o să ai nicio recoltă, o să stea toate legumele în pivniță... etc. Deci ne vom distra!